05T_CrêpusculeVILLE

CrêpusculeVILLE

 

A la mémoire d’Henri Zuperman.

 

Le travail de «CrêpusculeVILLE» commence au moment et à l’endroit où celui des archéologues s’arrête.

Cette installation-performance est un hommage poétique, rendu au quartier Uranus de Bucarest.

Cette approche artistique n’est pas politique, elle se veut retenir les acquis de l’histoire, et tenter un autre aperçu contemporain.

Dans les années 1983/85 lors de la démolition de ce quartier, accompagné par mon voisin d’atelier, Ion Bitan, j’ai réalisé sur place une série de dessins, d’aquarelles et de gouaches. Il ne s’agit pas de relevés architecturaux, au contraire à travers d’estampes poétiques, j’ai essayé de garder l’air expressionniste du moment, sorte de travail personnel sur la mémoire du lieu.

En m’inspirant du titre homonyme «Crépuscule Ville», de Lolita Pille, j’ai utilisé l’accent circonflexe de la «crêpe» pour suggérer plastiquement «l’aplatissement» de ce quartier.

J’ai créé une frise en guise d’écran, une succession de dix triptyques, sur laquelle est projetée numériquement, l’image de la place de  la Maison du Peuple.

Le public est invité à utiliser un casque spéléo (ou de mineur, allusion aux «mineriade») doté d’une lampe frontale, pour une meilleure lecture des dessins dans l’obscurité.

Ainsi, je propose un dialogue entre le silence de ces «documents» avec leur patine d’origine et le vacarme du quotidien.

CrêpusculeVILLE

 

În memoria lui Henri Zuperman

 

Lucrul la «CrêpusculeVILLE» începe in momentul si locul unde cel al arheologilor se opreste.

Acesta instalatie-performance, este un omagiu poetic, adus cartierului Uranus din Bucureşti.

Acest demers artistic nu este politic; se vrea doar o tentativa de reţinere a experienţelor istoriei, o alta apreciere contemporana.

În anii 1982/85, în timpul demolării acestui cartier, acompaniat de vecinul meu de atelier, Ion Bitan, am realizat, acolo, o serie de desene, acuarele şi guaşe. Nu este vorba de relevee arhitecturale; din contră, am încercat să păstrez aerul expresionist al momentului, fel de lucrare personala asupra memoriei locului.

Inspirându-mă, la titlul omonim «Crépuscule Ville», Lolita Pille, am utilizat accentul circonflex, de la «crêpe» (clătită, în româneşte), pentru a sugera, mai plastic, «aplatizarea» cartierului.

Am creat o friză, în chip de ecran, o succesiune de zece tripticuri, pe care este proiectată, digital, imaginea pieţei Casei Poporului.

Publicul este invitat să utilizeze o cască de speolog (sau de miner, aluzie la „mineriade”) dotata cu o lampa frontala, pentru o mai bună lectură, a desenelor, în obscuritate.

Astfel, propun un dialog, între liniştea acestor «documente», cu patina lor de origine si vacarmul cotidian.

CrêpusculeVILLE

 

In the memory of Henri Zuperman

 

The work starts at «CrêpusculeVILLE» in the time and place where archeology stops.

This instalation-performance is a poetical homage for the Uranus neighborhood of Bucharest.

This approach to art is not political; it wants to retain history within a contemporary approach.

Between the years of 1983 to 1985, during the demolition of this district, together with my art-studio colleague, Ion Bitan, I found on the site a series of drawings, watercolors and gouaches. They were no architectural plans, but instead poetic prints. I tried to keep the expressionist moment as a kind of a personal work about the memory of the place.

Drawing inspiration from the title “Twilight Town” by Lolita Pille, I used the circumflex accent of the French word “crêpe” to suggest plastically the “flattening” effect of the neighborhood.

I created a frieze on canvas, a succession of ten triptychs which it is projected digitally – an image of the “People’s House”.

The public is invited to use a miner’s helmet with a headlamp referring to “mining” for a better view of the drawings in the darkness.

Thus, I propose a dialogue between the silence of these “documents” in their original source and the commotion of daily life.